METODA MIND-MAPPING

 

                Conceptul de harta a minţii a fost pentru prima dată imaginat de către psihologul Tony Buzan spre sfârşitul anului 1980. În prealabil, preocupările sale în domeniu au fost numeroase el scriind şi o enciclopedie a creierului (An Encyclopedia of the Brain and Its Use) în 1971. Conceptul este identic celui de arbore al cunoştinţelor elaborat de francezul Michel Serres cam în aceeaşi perioada a secolului trecut. La origine, metoda a fost creată pentru a lua într-un mod mai eficient notiţe, încercându-se înlocuirea metodei clasice de înregistrare liniară a acestora, prin înţelegerea modului optim de funcţionare a creierului.  Se poate reprezenta prin diverse conexiuni semantice (logice) între diferite idei, legăturile fiind de natură ierarhică între conceptele intelectuale care definesc un anumit tip de  problematică.

                Mind Mapping este capacitatea de a genera eurigrame. Mind mapping – ul (sau folosirea hărţilor mentale) reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de a-ţi surprinde gândurile şi de a le da viaţă într-o formă vizuală.

Mai mult decât atât, mind mapping -ul este modalitatea care ne ajută să devenim mai creativi, amintindu-ne mai multe detalii şi rezolvând o problemă într-un mod eficient.

Mind mapping-ul are la bază o diagramă care conectează mai multe informaţii în jurul aceluiaşi subiect. În centrul acesteia, se regăseşte ideea principala, iar braţele diagramei reprezintă subpunctele acesteia. Să luăm exemplul poeziei. Poezia este ideea principală, iar braţele ei pot fi: poeţii faimoşi, tipuri de poezii, publicări ale unor poezii.

Tehnica mind maping poate fi folosită în cazul oricărui tip de gândire sau sarcină, de la a studia un subiect (o limba străină) la plănuirea carierei noastre sau chiar la dezvoltarea unor obiceiuri mai bune în viaţă noastră.

Beneficiile mind-mapping-ului:

•             ambele emisfere ale creierului sunt folosite. Emisfera stânga este folosită în gândirea logică şi analitică şi în găsirea informaţiilor de acest gen, în timp ce partea dreaptă a creierului vizează reprezentarea prin imagini  într-un mod creativ. Astfel, îmbinarea celor două emisfere are că efect o mai bună organizare a ideilor.

•             având în vedere că structurarea problemei este destul de clară şi concisă, mind-mapping-ul va permite să vă amintiţi cu mai multă uşurinţă diferite aspecte pe care le-aţi notat.

•             poate că cel mai mare avantaj al mind-mapping-ului este că îl puteţi folosi indiferent de situaţia cu care vă confruntaţi.

•             un alt beneficiu îl constituie faptul că mind-mapping-ul se bazează pe capacitatea creierului de a stoca un număr nelimitat de asocieri. De asemenea, faptul că acesta conţine atât cuvinte, cât şi imagini contribuie la o memorare mai uşoară a datelor.

•             spre deosebire de o lista simplă, mind-mapping-ul accentuează ideea principală care este dezbătută

•             semnificaţia ideilor importante devine mai evidenţă din simplul motiv că acestea sunt aşezate mai aproape de ideea de bază

Alte aspecte pentru care  mind mapping-ul este o metodă mai bună decât a lua notiţe?

•             Deoarece este un instrument grafic, ceea ce înseamnă că este format din cuvinte, imagini, numere, culori. Acest lucru face ca sarcinile noastre să fie mai uşor de memorat şi de recapitulat. Combinaţia de cuvinte este de şase ori mai folositoare în a reţine informaţiile decât cuvintele singure.

•             Mind mapping – ul creează asocieri fireşti între concepte. Acest lucru ne ajută să avem noi idei, să intrăm mai profund în subiect, cât şi să descoperim cu o mai mare uşurinţă elementul care lipseşte.

•             O harta mentală ne poate oferi o privire de ansamblu asupra unui subiect mai larg, chiar dacă deţinem foarte multe informaţii care ne-ar putea crea confuzie.

•             Este o modalitate intuitivă de a ne organiza gândurile, deoarece mind maping –ul “copiază” modalitatea în care creierul procesează informaţia – trecând de la o idee la alta în loc de a gândi liniar.

•             Mind mapping – ul te ajută să ai idei noi într-un mod mult mai rapid, deoarece sunt explorate diferite resurse creative ale creierului nostru care în mod normal sunt ascunse.

Prin această metodă studentul, elevul extrage din fiecare paragraf, pagină, din textul dat spre studiu, câte  o cheie de memorie (un cuvânt, maxim două care să scoată cel mai bine în evidenţă informaţia cuprinsă în paragraful respectiv şi să fie relevantă pentru el).

Aceste cuvinte cheie sunt memorate, că apoi să fie structurate pe un suport de hârtie, de dimensiuni relativ mari (coală de hârtie A4, coală de hârtie A3 sau alt suport) în sensul acelor de ceasornic, având în centrul elementul cheie definitoriu al temei studiate.

Cum creezi un Mind Map?

1. Ia o foaie albă de hârtie şi încearcă să începi din centrul acesteia. Foloseşte numai cuvinte cheie. De ce? Deoarece îi vei oferi creierului o libertate mai mare de a se împărți în toate direcţiile şi de a se exprima în mod natural.

2. Porneşte din centrul paginii, lucrează din centru spre exterior.

3. Centrul hărţii să fie o imagine pentru ideea principală. Deoarece o imagine valorează cât o mie de cuvinte şi te ajută să-ţi foloseşti imaginaţia mai mult decât ar face-o un simplu cuvânt. O imagine centrală este mult mai interesantă, ajutându-te să te concentrezi.

4. Pune cuvintele cheie pe linii. Creează subdivizii pentru sub-teme.

5.  Printează harta mai degrabă decât să scrii de mâna. Harta e astfel mai uşor de citit şi memorat. Literele mici sunt mai distincte vizual (şi mai uşor de reţinut) decât literele mari.

6. Foloseşte culori să descrii temele, asocierile şi să evidenţiezi anumite cuvinte Foloseşte culori. De ce? Deoarece acestea îţi stimulează creierul la fel de mult precum imaginile. Culorile aduc viaţă hărţii tale mentale, cât şi energia necesară pentru a gândi creativ.

7. Gândeşte tridimensional.

8. Foloseşte săgeţi, simboluri sau alte elemente vizuale ajutătoare pentru a evidenţia legăturile dintre diferite elemente. Încearcă să creezi ramuri. Pune cuvintele cheie pe liniiile curbate, nu drepte. De ce? Deoarece liniile drepte sunt plictisitoare pentru creier.

9. Nu te bloca într-o zona a hărţii, dacă nu mai ai idei lucrează la altă ramură.

10. Scrie ideile care îţi vin aşa cum vin, pe măsură ce vin, oriunde se potrivesc. Nu le judeca nu te reţine. Foloseşte un cuvânt cheie la fiecare ramură? Acest lucru va oferi mai multă putere şi flexibilitate creierului tău.

13. Depăşeşte limitele, dacă nu mai ai loc, nu începe o foaie nouă, lipeşte foi noi la harta ta.

14. Fii creativ, creativitatea ajută memoria.

 Această metodă stimulează creativitatea şi uşurează foarte mult reţinerea eficientă a informaţiei şi structurarea  ei  precisă în minte.

Aşadar, mind mapping – ul reprezintă o modalitate creativă de a antrena atât emisfera dreapta, cât şi emisfera stânga a creierului nostru pentru a ne fixă mai bine informaţiile.

​

Concluzii: Metoda descrisă are doar rolul de mijloc pentru îmbunătăţirea capacităţii de acumulare şi structurare a informatei. Că şi celelalte tehnici deînvățare, pentru a putea fi bine stăpânită este necesar exerciţiul periodic

 

Tu ai folosit vreodată această metodă?

 

Profesor Cosovanu Mihaela- Metodă însușită la cursul " Creativity and innovation in teaching and training for a better classroom behavior & how to use music, art, ICT and sport in education ”, desfășurat la Assen, Olanda, 4-10 septembrie, de către Quarter Mediation.